Într-un gest de curaj instituțional fără precedent, operatorul de apă și canal din comuna noastră dragă, Gura Vitioarei, a emis un ultimatum istoric: cine va mai fi prins udând ardeii din curte cu apă de la robinet — vai și-amar! — va rămâne fără strop. La propriu.
Da, ați citit bine. Într-o epocă în care schimbările climatice, seceta și agricultura de subzistență se intersectează pe ulițele prăfuite ale satului, eroii din spatele birourilor operatorului local au găsit dușmanul public numărul 1: baba care udă pătrunjelul.
Pe scurt, mesajul e clar: dacă-ți iubești trandafirii, pregătește-ți fântâna. Dacă ții la vie, ia-ți apă de ploaie cu găleata. Dacă nu vrei să-ți fie tăiată alimentarea cu apă, udă doar cu lacrimi de dor.
Mai mult, operatorul de apă decretează o stare de urgență prin impunerea de limite în folosirea apei fără a avea autoritatea și baza legală de a face acest lucru.
Amenință populația că ”vom proceda la sistarea imediată fără nici o notificare prealabilă, a furnizării apei, către toți operatorii depistați că folosesc apa potabilă la irigații, udarea gradinilor, solarelor etc.”, prin afișe lipite cu scoci pe stâlpi.
Ne întrebăm cum ar putea sista furnizarea apei atât timp cât căminul de racordare se află în interiorul unei proprietăți. De asemenea, ne întrebăm, cum ar putea, din punct de vedere legal, ”să depisteze” modul de folosire al apei pentru a putea avea o bază în emiterea unei decizii de debranșare și implicit de reziliere a contractului de furnizare.
Paradoxul Hidraulic:
Ironia fină a situației este că, potrivit legii – da, aia națională, nu cea scrisă pe o hârtie lipită cu scotch pe stâlpul de curent – restricționarea accesului la apă potabilă nu se poate face decât în condiții extrem de bine justificate. Dar cine are timp de legi când avem nevoie urgentă să protejăm țeava comunală de pericolul plantelor care prosperă?
Unde duce această luptă?
Mulți se întreabă: care-i scopul? Economie? Sănătate publică? Protejarea infrastructurii? Nu. Răspunsul e simplu și sublim: din cauza secetei. În urma verificărilor la Observatorul European al Secetei aflăm că, pentru moment , în zona comunei Gura Vitioarei cât și la nivelul Județului Prahova în ansamblu nu sunt probleme cu rezerva de apă din sol.
Când vezi o roșie că se umflă în solar, trebuie să te întrebi: cu ce-a fost udată? Cu sudoarea muncii sau cu apa neprețuită de la rețea?
Concluzie:
Se pare că, în comuna noastră, apa nu curge după legi, ci după toane. Așa că, dragi gospodari, lăsați gălețile, puneți-vă speranțele într-o ploaie și rugați-vă să nu fiți văzuți cu furtunul în mână. Nu de alta, dar următorul pas ar putea fi arestarea preventivă a petuniilor pentru consum ilicit de resurse.
Până atunci, beți apă cu măsură, udați cu rugăciuni și țineți minte: în lupta dintre culturile de legume și conducta comunală, mereu va pierde cel care are mai puțină hârtie cu antet.
Bonus: Florile din jardinierele aflate la fiecare fereastră a Primăriei vor mai putea fi udate legal? Cum rămâne cu gazonul de pe stadion…mai ales atunci cand va fi înlocuit?
